- licenţiós
- adj. m. (sil. -ţi-os), pl. licenţióşi; f. sg. licenţioásã, pl. licenţioáse
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
licenţiós
Look at other dictionaries:
licenţios — LICENŢIÓS, OASĂ, licenţioşi, oase, adj. Care calcă regulile bunei cuviinţe şi ale moralei; indecent, impudic, imoral. [pr.: ţi os] – Din fr. licencieux, lat. licentiosus. Trimis de the catalin, 04.02.2004. Sursa: DEX 98 LICENŢIÓS adj. v.… … Dicționar Român
licenţiozitate — LICENŢIOZITÁTE, licenţiozităţi, s.f. Caracterul, însuşirea a ceea ce este licenţios; comportare, faptă, vorbă etc. licenţioasă. [pr.: ţi o ] – Licenţios + suf. itate. Trimis de the catalin, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LICENŢIOZITÁTE s. v.… … Dicționar Român
priapeu — PRIAPÉU, ÉE adj. Referitor la Priap – zeul fecundităţii; priapic. // s.n. 1. Formă de vers antic, considerat ca o juxtapoziţie a două versuri. 2. Poezie (antică) cu conţinut obscen sau licenţios. [pron. pri a peu. / cf. it. priapeo, lat.… … Dicționar Român
bădăran — BĂDĂRÁN, Ă, bădărani, e, s.m. şi f., adj. (Persoană) nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan, mojic. – cf. magh. b a d a r. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Bădăran ≠ gentleman, gentilom Trimis de siveco, 02.02.2005. Sursa:… … Dicționar Român
indecent — INDECÉNT, Ă, indecenţi, te, adj. Care calcă sau contrazice legile decenţei; lipsit de pudoare; necuviincios, neruşinat, impudic, licenţios. – Din fr. indécent, lat. indecens, ntis. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Indecent ≠… … Dicționar Român
obscen — OBSCÉN, Ă, obsceni, e, adj. (Despre gesturi, cuvinte, atitudini etc.) Neruşinat, trivial, indecent; vulgar, pornografic. – Din fr. obscène, lat. obscenus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBSCÉN adj. 1. deşănţat, imoral, impudic … Dicționar Român
slobod — SLÓBOD, Ă, slobozi, de, adj. (pop.; în concurenţă cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi cetăţeneşti : liber. ♦ (Despre popoare, state) Independent, neatârnat. ♦ (Despre oraşe) Autonom. 2. (Despre… … Dicționar Român
vulgar — VULGÁR, Ă, vulgari, e, adj. 1. Ordinar, grosolan; josnic, mitocănesc. 2. Lipsit de originalitate; comun, obişnuit, banal. ♢ (mat.) Logaritm vulgar = logaritm zecimal. 3. (înv.; despre limbă) Vorbit de popor, popular. ♢ Limba latină vulgară =… … Dicționar Român
